Scrisoare
Dragul meu , nustiu ce mai simt pentru tine…a fost
doar o amintire a admiratiei ce ti-o purtam atunci, sau chiar e dragoste
adevarata ?
Din partea ta imi dau seama ca poate nu sint decit o curiozitate care
va trece in timp…peste o luna, doua sau un an.
Poate in tine gasesc barbatul de care am nevoie ?!
Simt ca sintem pe aceeasi lungime de unda dar in acelasi timp atit de
departe…departe geografic, departe la nivel emotional-relational.
M-a intristat faptul ca mi-ai raspuns atunci atit de
grijuliu, si logic, nu am vreo
pretentie, iubirea nu se cerseste…dar faptul
ca sint o persoana care merita sa fie iubita si respectata…oh….cuvinte care
m-au ucis. Am simtit cum ma taie, ma dor, mi-au sfisiat inima in doua. Da !
merit sa fiu iubita, respectata, rasfatata…dar cu trecerea anilor am impresia
ca sint vorbe goale, ca nu au nici un sens, cuvinte de implutura. Nimic altceva.
Cind inca nu am gasit acea persoana care sa ma aprecieze
sa ma iubeasca, sa nu-mi mai zici asa cuvinte, te rog……
Imi dau lacrimi cind vorbesc cu tine. Tu stii cel mai
bine sa ma asculti. DAR ESTI ATIT DE DEPARTE, ATIT DE IREAL, SI HABAR N-AM DE
CE AI INTRAT IN VIATA MEA ?
Se spune ca nimic nu e intimplator, si la inceput credeam
ca e adevarat, ca ar fi frumos si e posibil sa avem o relatie,…..cita
naivitate.Acum insa nu mai cred nimic…si chiar daca imi apare asa gind il ucid
imediat.
Am crescut cu iluzii, alimentate ba din carti,ba din
viata altora si acum traiesc doar dezamagiri…anul asta e anul dezamagirilor.
Nustiu de ce imi pun sperante in tine, n-am idee, si nu
vreau, m-am saturat sa tot sufar, este ca si cum ai cadea de fiecare data de pe
virful unui munte direct in ritmul socant al realitatii .
Stii, noptile de iulie…sint atit de pustii, atit de reci
emotional…in fiecare vara visez noptile sa mi le petrec cu cineva, sa ne bem
cafeaua cu lapte sa vorbim despre carti, despre oamei, alegerile din viata
fiecaruia si sa dansam usor pe ritmurile unei muzici lente.
Pina acum nu proiectam pe nimeni in acele nopti, acum
parca ti-ai gasi tu locul. Ce minunat ar fi.
Desi nu te cunosc…ma intreb cit de tare tin la tine, si
cred ca e o naivitate enorma. Mi-am promis sa nu-mi mai fac vise, m-am intors
in realitate, dar e atit de greu…
Se spune ca fericirea e inauntrul nostru si ca nu depinde
de nimeni altcineva, poate inauntrul meu esti tu ?
Nu credeam ca asa e greu sa iubesti.
Nu credeam…si din nou dezamagire.
Si tu ai venit ca o dezamagire.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu